Gramatica limbii spaniole

Limba spaniola este cea mai vorbita în lume, dupa engleza. În afara de peninsula, ea se vorbeste în America de Sud si Centrala, cu exceptia Braziliei, în Filipine, în Maroc, în Canare si în câteva insule din Pacific. Mai mult de 100.000.000 de oameni vorbesc spaniola.

1.-Vocalele se pronunta ca în româneste.A si o sunt mai deschise;e este aproape întotdeauna închis, dar adesea deschis în fata unui grup consonantic (perla, perro) sau în silaba finala urmata de consoana (papel);u are întotdeauna sunetul românesc, niciodata cel francez (ü).
I atonic, în orice pozitie s-ar gasi în cuvânt, se transforma îny:yema (gema) [iéma],huyeron (au fugit) [uiéron],re y
(rege) [réi].
2.-Consoanele se pronunta ca în româneste, cu câteva exceptii:
C înainte dee saui se pronunta sâsâit, cam ca th din engleza:cerveza (bere) [?ervé?a];cielo (cer) [?iélo].
Când exista doua literec care se succed într-un cuvânt, prima se citeste normal, iar a doua ca ?:accidente [ac?idente].
Chiar si în combinatiasce sisci trebuie îndulcita pronuntarea consoanei c:escena (scena) [es?éna].
Ch – înaintea oricarei vocale suna ca "ci" din româneste (dar i nu se aude):muchacho (baiat) [mucáco]
Sa se retina cach este o consoana de sine statatoare, nu se desparte în silabe diferite si se regaseste în dictionare dupa
literac.
G– înaintea luie sii suna cam cah din româneste:general [heneral],gitana [hitána]..
De notat ca se pronunta dur înaintea consoanei n (nu înmuiat ca în franceza sau italiana):maligno [malígno].
De asemenea, are pronuntia dura în grupurile gue, gui: guerra [ghérra],guitarra [ghitárra]. Daca însa u poart diereza (ü),
aceasta arata ca vocala u din aceste grupuri trebuie pronuntata:pingüino [pinguíno],ungüento [unguénto].
H – este o consoana muta, indiferent ca este la începutul sau în interiorul cuvintelor. Tine locul unui h sau al unui f din

latina (care se regasesc adesea în franceza si italiana):h o m b re (om) [ómbre];hormiga (furnica) [ormíga]. Serveste de asemenea pentru a semnala aspirata în cuvintele derivate din araba:almohada [almoáda]. Se pune întotdeauna înaintea diftonguluiue aflat la început de cuvânt:huevo (ou),huérfano (orfan).
J – înaintea oricarei vocale se pronunta h:navaja (brici) [naváha].
Se regaseste mai des înaintea vocalelor a, o, u decât înaintea vocalelor e, i, unde se foloseste de obicei g.
La sfârsitul cuvintelor nu se pronunta:re l o j (ceas) [reló].
Ll – înaintea oricarei vocale se pronunta l muiat (ca în italiana grupul gli, gle):calle (strada) [cálie].
Sa se retina ca este o consoana de sine statatoare, nu se desparte în silabe si se regaseste în dictionare dupa litera l.
Ñ – înaintea oricarei vocale se pronunta n muiat (ca grupul gn în italiana sau franceza):niño (copil) [nínio].
Semnul care este pus pe aceasta litera se numeste tilda si a aparut din obiceiul de a pune o linioara pentru abreviere pe
o consoana pentru a o dubla.
Q – suna ca q din italiana, sau ca grupul ch din "che" românesc; apare numai în grupurile que, qui:queso (brânza)
[késo];quinta (vila) [kínta].
R – are, mai ales la început de cuvânt, un sunet mai puternic decât în alte limbi (aproape rr):rana (broasca) [rrána].
Între doua vocale se reprezinta dublat si nu se desparte în silabe:c a - rro (car).
Se dubleaza si când se adauga un prefix unui cuvânt care începe cu r: rector, vicerrector; romano, prerromano.

1)- Regula spaniola a accentuarii, simpla si logica, face sa devina usoara, în special pentru straini, citirea cuvintelor.

Din punct de vedere al accentului tnic, cuvintele se împart în:
- cele care au accentul pe ultima silaba;
- cele care au accentul pe penultima silaba;
- cele care au accentul pe antepenultima silaba.
Singurul accent grafic este celascutit, care se scrie deasupra vocalei tonice a cuvântului.

2)- Normele de accentuare spaniole sunt urmatoarele:
a) Cuvintele care se termina învocala saudiftong, sau înn sis, primesc accentul tonic pe penultima silaba. Ex.:casa,
caballo, agua, orden, estudio, amigosetc. ;
b) Cuvintele care se termina înconsoana (cu exceptia lui n si s) primesc accentul tonic pe ultima silaba. Ex.:clavel,
mujer, Madridetc. ;
c) Toate cuvintele în care accentul tonic cade pe oricare alta silaba (inclusiv cele din primele doua categorii), vor avea
semnalat accentul grafic. Ex.: papá, mamá, café, francés, inglés, razón, estación; alcázar (fortareata), cárcel (închisoare),
huésped(oaspete), Cádiz(Cadix), azúcar(zahar); máquina, régimen, pelécano, tórtola, Málaga; diciéndomelo,
defiéndasenos.

3)-Diftongii, daca rezulta din unirea unei vocale tari (a,e, o) cu una slaba (i, u), au accentul tonic pe vocala tare; daca rezulta din unirea a doua vocale slabe, au accentul tonic pe cea de-a doua vocala slaba. Ex.:baile (dans), pron.báile;re i n a (regina), pron. réina;Dios (dumnezeu), pron. Diós;viuda (vaduva), pron. viúda;b u it re (vultur), pron. buítre.
Triftongii au întotdeauna accentul pe vocala tare. Ex.:amortiguáis (va certati).
Exceptiile de la reguli vor fi semnificate în scris si la diftongi si triftongi. Ex.:baúl (valiza),día (zi),país (tara),
flúido(fluid) , María, Lucíaetc.

CUVINTE CU SAU FARA ACCENT GRAFIC
1.- Poarta întotdeauna accent grafic:
a) toate cuvintele care se termina cu untriftong urmat des (în special formele verbale). Ex.: amortiguáis, despreciéis
etc.
b) anumite cuvinte monosilabice, pentru a le deosebi de alte cuvinte omonime care au un alt rol gramatical:
él = el (pronume)
el = articol
mí = ma (pronume personal)
mi = al meu, a mea (pronume posesiv)
tú = tu (pronume personal)
tu = al tau, a ta (pronume posesiv)
sí = se (pronume), daca (adverb)
si = conjunctie
dé = sa dea (de la verbul dar)
de = de (la) (prepozitie)
sé = fii (imperativ)
se = se (pronume reflexiv)
sólo = numai (adverb)
solo = doar (adjectiv)
c) anumite pronume demonstrative, pentru a le distinge de cuvintele omonime care au rol de adjectiv.
Ex.:Éste (acesta),ésta (aceasta) si pluralele lor.
Ése(acesta), ésa (aceasta) si pluralele lor.
Aquél(acel a), aquélla (aceea) si pluralele lor.
d) cuvinteleque (ce),quan (cât),como (ca),quando (când),donde (unde); cuvintelequien (cine),cuanto (cât),
cuanta (câta) si pluralele lor, când se folosesc în fraze interogative, exclamative sau emfatice (accentul emfatic).
Conjunctiaaun pierde accentul daca este pusa dupa verb.
e) formele verbale contrase (persoana a III-a singular de la passado remoto), chiar si dupa lipirea pronumelui enclitic.
Ex.:escrib ióme (mi-a scris),callóse (tacu).
f) anumite forme verbale monosilabice, precumdió (dadu),vió (vazu),fuí (fusei, mersei),fué (fu, merse).
g) toate cuvintele compuse (inclusiv adverbele în –mente), când cuvintele de la care provin poarta accent grafic. Ex.:
décimoséptimo (de la décimosi séptimo), fácilmente (de la fácil).
h) cuvintele latinesti sau din alte limbi straine, daca nu concorda cu regulile accentuarii spaniole. Ex.: ítem, tránseat,
Schúbert, Amiénsetc.
2.- Se scriu însa fara accent, deoarece sunt compuse, dar se pronunta dupa regula generala, cuvintele:porque
(deoarece),aunque (oricare),conque (deci),sino (dar, chiar daca).
Darp o rq u e, folosit în fraza interogativa, se descompune în elementele sale si se accentueaza al doilea: ¿por qué?

DIFTONGI MOBILI
O norma importanta pentru formarea cuvintelor derivate si în special pentru conjugarea anumitor verbe, este accea
privitoare la diftongiiie siue, care, dupa comportamentul lor sub influenta accentului, se schimba respectiv îne sauo.
Ex.:hierrp (fier),h e r rero (fierar);bueno (bun),boníssimo (foarte bun).
Aceasta regula sufera câteva exceptii stabilite de uzul limbii, ca de ex.:viejo (batrân),viejito (batrânel);viento (vânt),
vientecillio(vântice l); muestra (mostra, esantion), muestratio (pavilion de mostre); hueso(os), huesoso(osos).
Lectura
ala(aripa), escuela(scoala), pelota( minge), banco (banc, banca), victoria(victorie), margen( margine), crisis(criza )
bajá(pasa), café(cafea ), sofá(sofa), atún (ton – specia de peste), también (si, de asemenea), ningún (nici un), razón
(dreptate),re v é s (revers),atrás (înapoia),jamás (niciodata), francés, inglés, rumano (român),parabién (felicitare),después
(dupa),escrib í (scrise),veréis (veti vedea)

laurel(laur), audaz(îndraznet), romper (a sparge), cesar (a înceta), merced (gratie, mila), Madrid, reloj(ceas)
carácter(caract er), mártir( martir), cárcel(închisoare), mármol( marmura), César
mércoles( miercuri), tótola(turturea ), música( muzica ), máquina( masina)
patria(patri e), serie(serie), delirio(delir) , sitio(asediu ), agua(apa), abuelo(bunic), ruido(zgo mot)
amortiguáis(stingeti), despreciéis(dispretuit i), averigüéis(adeveriti), fuése (s-a dus), vióse (se vazu), pidióme(î mi
ceru),ro g ól e s (îi ruga),andaráse (se va duce),cortésemente (politicos),ágilmente (agil)
Lectura si dictare

Italia ha sido la madre de la civilización moderna. Ella ha dado al lenguaje humano su nota más armónica; a la literatura, el más original de los poetas del Renascimiento; a la ciencia, el revelador de las leyes del Universo; a la geografîa, el descubridor de un Nuevo Mondo; a las bellas artes, las creaciones que han dado forma, color y cuerpo al ideal; a la música, las inspiraciones melódicas que hacen estremecer las almas; al derecho humano, la abolición de la pena de muerte; y al mundo político, Italia Libera e Unita.
Bartolomé Mitre (Argentina, 1821-1906)

ARTI C O LU L
ARTICOLUL HOTARÂT
1.- Articolul hotarât spaniol este:
el
pentru masculin singular. Ex.: el hombre omul.
la
pentru feminin singular. Ex.: la mujer femeia.
los
pentru masculin plural. Ex.: los hombres oamenii.
las
pentru feminin plural. Ex.: las mujeres femeile.
Articolul femininla, pentru ratiuni de eufonie (retineti ca în spaniola nu exista apostroful), se transforma înel înaintea
substantivelor care încep cua sauha, când pe silaba initiala cade accentul. Ex.: el ala aripa; el hambre foamea.
Acelasi articol ramâne însa neschimbat daca se gaseste înaintea adjectivelor care preceda substantivele, si care pentru
acest motiv sunt într-un anumit mod cuvinte atone. Ex.: la ancha ala ampla aripa.
Ramâne invariabil de asemenea în fata numelor proprii de persoane de sex feminin. Ex.: la Angela Angela.

2.- Limba spaniola, chiar daca nu cunoaste substantive de genul neutru, poseda si articolul neutrulo, invariabil, care se foloseste în fata adjectivelor, participiilor adjectivale, pronumelor si adverbelor (niciodata în fata substantivelor sau a verbelor),folosite în sens neutru sau abstract.
Acest articol corespunde exact cu expresiile românesti: ceea ce este, calitatea de a etc. Ex.: lo bueno ceea ce e bun,bunul.

Sa se retina si expresiile: lo hermosa que era cât de frumoasa era; lo contentos que estaban cât de multumiti erau etc.
3.- Nu primesc articol hotarât:
a) Prenumele proprii barbatesti si numele oamenilor celebri. Ex.: Juan, Luís, Pablo; Cervantes; Manzoni.
Fac exceptie, conform uzantei italiene, numele scriitorilor faimosi si artistilor italieni din vechime: el Petrarca, el
Ariosto, el Ticiano.
b) Adjectivele posesive. Ex.: mi libro cartea mea.
c) Numele statelor, regiunilor si oraselor. Ex.: España, Andalucía, Madrid.
Fac exceptie: la China, el Japón, la Argentina, el Brasil, el Uruguay, el Perú, el Ecuador, el Salvador, la Habana, la
Coruña, el Cairo.
Dar daca numele este însotit de un adjectiv sau de o fraza complementara, se face uz de articol. Ex.: la hermosa España,
la España de Cervantes, la heroica Zaragosa, la Italia septentrional.
d) Miile din numerotarea anilor, precedate de prepozitii. Ex.: en 1944 în (anul) 1944.
e) al doilea substantiv si urmatoarele, chiar daca sunt de genuri diferite, daca se refera toate la alt substantiv. Ex.:los
libros y cartas de mi hermano cartile si scrisorile fratelui meu.
4.- Primesc articol hotarât:
a) Numele proprii ale persoanelor de sex feminin si numele referitoare la femei. Ex.: la Ines, la Dolores, la Juanita; la
Pérez, la López, la Alvárez.
b) Numele zilelor saptamânii, daca sunt determinate. Ex.: llegaré el domingo voi ajunge duminica.
c) Expresiile indicând vârsta împlinita. Ex.: murió a los veinte (años) de edad a murit la douazeci de ani.
d) Expresii diverse, precum: los dos, los tres etc. noi doi, noi trei); nosotros (vosotros, ellos) los españoles noi (voi, ei)
spaniolii. ir a la escuela (al teatro, a la ciudad, a la iglesia) a merge la scoala (la teatru, în oras, la biserica).

ARTICOLUL NEHOTARÂT
1.- Articolul nehotarât spaniol este:
un
pentru masculin singular. Ex.: un hombre un om.
unapentru feminin singular. Ex.: una mujer o femeie.
Articolul femininuna, pentru aceleasi ratiuni de eufonie deja amintite la articolul hotarâtla, se transforma înun înaintea
substantivelor care încep cua sauha, când pe silaba initiala cade accentul. Ex.: un ala o aripa; eun haba o fabula.
Acelasi articol ramâne însa neschimbat daca se gaseste înaintea adjectivelor care preceda substantivele. Ex.: una ávida
ama o stapâna avida.

2.- Limba spaniola poseda si formele de plural unos, unas, care sunt folosite mai mult ca articole partitive sau au sensul de câtiva, câteva, circa. Ex.: he comprado unos libros am cumparat carti, niste carti; Cuesta unos cincuenta céntimos = costa circa cincizeci de centime.
3.- Articolul nehotarât la singular nu se traduce. Ex.: tengo dinero = am bani.
4.- Articolul nehotarât se subântelege în fata luiot ro si mai întotdeauna în fata luicierto: outro libro = (o) alta carte;
cierto libro = (o) carte oarecare.

PREPOZITIILE ARTICULATE
Dupa cum vom vedea mai departe, declinarea substantivelor se face cu ajutorul prepozitiilor specifice fiecarui caz.
Spre deosebire de celelalte limbi neolatine occidentale, în spaniola numai articolul hotarât masculin singular se contrage
cu prepozitiilede sia, formând respectivdel sial. Ex.: tengo el libro del maestro = am cartea profesorului; doy el libro al
maestro = (îi) dau cartea profesorului.



Termeni si conditii

Copyright © 2010 - www.invata-spaniola.com


Despre limba spaniola | Forme de salut din limba spaniola | Gramatica limbii spaniole |